Alianța USR-PLUS: „Suntem pe punctul de a decide spre ce se vor îndrepta fondurile europene post-2021”

0

Suntem pe punctul de a decide spre ce se vor îndrepta fondurile europene post-2021.

Greșelile repetate și documentele făcute prost acum ne vor omorî șansa la modernizare și vor arunca din nou miliarde de euro pe proiecte fără impact real.

Vom avea circa 7,24 miliarde euro pe viitorul Fond Social European.Vedem ce schițe a trimis până acum Guvernul la Bruxelles și vedem și criticile Comisiei Europene; pe scurt, nu este ceea ce trebuie. (detalii, aici: shorturl.at/htEM6)Împreună cu echipa #OȚarăcaAfară venim cu propuneri pentru cum ar trebui să arate de fapt programele pentru viitoarele fonduri europene; organizăm #consultăripebune cu organizațiile care lucrează la firul ierbii și oferim soluții.

Un subiect extrem de dureros este cel al tinerilor NEETs – cei între 16 și 24 de ani care nici nu au loc de muncă și nu sunt nici în vreo formă de învățământ sau training. În total, sunt undeva între 300.000 și 400.000 (statistici exacte recente nu există, știm că sunt circa 14,5% din total tineri, potrivit Comisiei Europene).Tinerii NEETs sunt o prioritate pentru politicile europene, de peste 7 ani Comisia și Parlamentul vin cu diferite instrumente de sprijin. În România, rezultatele încep să se vadă abia acum, în 2020.

Vorbim despre o categorie de tineri extrem de dificilă; greu de activat pe piața muncii. Numai cei care lucrează efectiv pe teren pot ajunge la ei.ANOFM a derulat două proiecte cu fonduri europene pentru identificarea și înregistrarea NEETS, iar patru sunt încă în derulare. La solicitarea paltformei „OȚarăcaAfară”, ANOFM a transmis date la zi, centralizate, despre aceste proiecte.

Datele arată că sunt circa 105.000 de tineri înregistrați în bazele de date.

Dacă la partea de înregistrare s-au făcut progrese semnificative, este în mare parte fiindcă instituțiile au înțeles să aplice metodele pe care le-am introdus în 2016 de la MFE. Mai exact, mers în teren, pentru a căuta pe acei tineri vizați, discutat în parte cu fiecare. Și aceștia au devenit receptivi abia după eliminarea unor aberații din sistem, precum adeverința medicală ce le era solicitată pentru a se înregistra, birocrație costisitoare.

Acum, ok, i-am înregistrat (să zicem, un sfert din total, dar tot e un progres), ce facem cu ei? Căci rezultate pe pașii următori – formare pentru ei, consiliere, găsire de job – încă se lasă așteptate.Concluzia este scrisă negru pe alb în Raportul de țară 2020 al Comisiei Europene:

Procentul tinerilor NEETS este printre cele mai ridicate din UE. În 2018, 14,5 % din tineri (15-29 de ani) nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare

În pofida rezultatelor pozitive ale unor măsuri de intervenție de proximitate, aproximativ 69% din tinerii NEET rămân inactivi. În plus, un număr semnificativ de tineri părăsesc țara.

Concret, vreau să spun că două componente dedicate, cu peste 600 milioane euro, din programul Capital Uman (Axele 1 și 2) 2014-2020 nu au rezolvat problema nici până în ziua de azi.

Dacă tot ne pregătim să punem pe roate următorul Program pentru „capital uman”, este OBLIGATORIU să schimbăm modul de abordare.

Draftul următorului program post 2021 – așa cum reiese din observațiile transmise deja de Comisia Europeană Guvernului – conține aceeași abordare, necâștigătoare. Iar fondurile pentru tinerii NEETs, specific, vor ajunge la peste 724 milioane euro.

Ce ar trebui să conțină viitorul Program Educație și Ocupare post 2021, astfel ca acești tineri chiar să fie ajutați?

Abordarea de fond este esențială, aici este cheia. De aici pornește întregul mecanism și este ceea ce asigură rezultatele reale sau eșecul. În primul rând vorbim despre componenta de prevenție, care lipsește complet în programele existente.

Pe scurt, trebuie creat mecanismul astfel încât să identifice că un tânăr are probleme înainte de a părăsi sistemul de învățământ.

În etapa următoare, trebuie lucrat puternic pe componenta de consultanță personalizată (sau, mai tehnic, management de caz). Aceasta înseamnă efectiv ca organizația/instituția să aibă în evidență pe acei tineri care sunt vizați și să îi abordeze cu discuții și propuneri personalizate, în funcție de interesele și abilitățile lor.

Nu e suficient să îi anunți că există trei joburi vacante de sudor sau vânzător în localitate (ceea ce nu are legătură cu nimic din profilul tinerilor), după care să bifezi că ai contactat și ai consiliat acești tineri.

Toate acestea lipsesc din felul cum au fost întocmite programele și proiectele, până acum. Cuvântul cheie este abordare INTEGRATĂ, este ceea ce tot spun din 2016 și a fost prea puțin aplicat în programele actuale.Pe baza celor de mai sus, se conturează apoi lista actorilor care trebuie implicați, categoriile principale de intervenție, activitățile eligibile și întreaga bucătărie tehnică.Pe larg, în analiza Policy Brief cu propuneri oficiale pregătită de #OȚarăcaAfară: https://bit.ly/3aauFEw

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site foloseste cookies pentru a imbunatati experienta utilizatorilor. Accept Citeste mai mult

PROTECȚIA DATELOR ȘI POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE